Eu sunt un fumator inrait,insa de droguri nu m-am atins in viata mea si nici nu ma voi atinge. De ce par asa de categoric? Pentru ca am cunoscut mai multe persoane care s-au drogat si toate blesteama ziua in care s-au apucat de droguri. Da si eu sunt fumator si regret ziua in care m-am apucat de fumat dar nu renunt la ele. Dar eu nu am suferit si nici nu sufar(inca) asa cum suferea un prieten al colegei mele de clasa. Eram in liceu prin clasa a 9-a sau a 10-a iar tentatia era foarte mare de ce sa mint. Intr-o zi a veniut la liceu amicul acesta al colegei mele. Nu mai tin motivul vizitei,insa nu asta e important,ci faptul ca impreuna cu ea si inca 2 colegi am chiulit de la urmatoarea ora si am stat in curtea liceului cu tipul asta care se droga. In momentul respectiv era in sevraj (sevraj s. n. 1. Intarcare 2. Dezobisnuire progresiva de droguri,de excitante fr sevrage) si ii era foarte greu. A inceput sa ne povesteasca cum s-a apucat de droguri si ne sfatuia sa nu facem vreodata aceasta greseala. Mare lucru,orice persoana constienta de viciul sau,face acelasi lucru,pe el de ce sa ii cred iar pe altii nu. Pentru ca ne-a povestit suferinta sa,suferinta pe care io puteai citi in ochi,ajunsese un cadavru viu,aproape ca numai pielea si osul erau de el. Ne povestea cum il dor oasele,cum ar da orice sa isi bage in vena si sa scape de durerile astea,dar stia ca daca nu se abtine o ia de la zero. Uitandu-ma la aceea persoana sleita de puteri si care aproape ca plangea povestindu-ne durerile prin care trece,m-a convins pentrru toata viata sa nu fac greseala asta. Imi este deajuns ca fumez.... nu-mi trebuie alta belea pe cap.
Binenteles ca de atunci pana acum mi s-a ivit ocazia de a incerca,doar asa sa vezi ce marfa e. Dar de fiecare data cand aud de droguri imi vine in mintea acelui om care cantarea cel mult 55 de kg,dupa pararea mea, si care in ciuda faptului ca era mai mare decat mine si ca fusese temut in cartier de foarte multa lume, aproape ca plangea povestindu-mi durerea sa si implorandu-ma sa nu ma droghez... mie un nimeni pentru el.
Asa ca nu pot decat sa iti spun ca daca tu cel/cea care citesti acest blog, ai fi fost de fata cu mine in ziua aceea, nu te vei apuca de droguri NICIODATA.
sâmbătă, 8 noiembrie 2008
vineri, 7 noiembrie 2008
Din pura curiozitate!
Curiosii mor repede! De cate ori ati auzit asta? Presupun ca de foarte multe ori. V-ati intrebat oare vreodata daca intradevar asa e... mori din curiozitate?
Din curiozitate am dat cu cliku' la pagina web a unui membru Sylver Cheetah 53. Unde l-am gasit? Pai mai pe scurt:mi-a placut melodia unei soliste de origine romana invitata la un matinal si am inceput sa caut pe net melodia ei si asa am ajuns la un forum dedicat acelei soliste,m-am inregistrat(pentru prima oara in viata mea pe un forum) in speranta ca cineva imi va da melodia cautata. Iar acolo era si el inregistrat. Dand cu cliku' dupa cum spuneam mai devreme,mi-a aparut alt forum Friends Forever (http://friendsforever.co.cc). Forumul era chiar al lui,incredibil am ajuns sa cunosc un om care are forum,am gandit eu. Ia sa vad cum poate sa fie forumul unui om simplu,de care probabil nu am auzit niociodata la tv sau radio,asa ca din curiozitate am aruncat si eu un ochi peste subiectele acelui forum,cand nu mica mi-a fost surprinderea era un forum pe care se vorbeste de toate si despre toate,respectiv toti,depinde de gusturi. Am inceput sa citesc ce au discutat ei(membrii acelui forum) pe seama unor subiecte de care nu eram chiar strain. Si tot citind la un momendat am simtit nevoia de a-mi spune si eu punctul de vedere si sa-mi argumentez opinia. Zis si facut m-am inregistrat si am inceput sa scriu,sa scriu si sa tot scriu.... spre deosebire de primul forum pe care m-am inscris (acela exiistand de 2 luni la ora inregistrarii mele) acesta era un forum cu vechime,mesaje de prin 2006, cu multe subiecte interesante pe baza carora tot sa stai sa discuti cu ceilalti. Au trecut cateva zile,timp in care am continuat sa citesc opiniile celorlalti si sa-mi expun parerea, ajungand astfel la un subiect nou pentru mine “Blogul meu”. Auzisem si eu la Mircea Badea de blog,respectiv blog-uri,dar nu citisem niciodata un blog. Prima oara am citit blog-ul celui datorita ajunsesem pe acel forum si dupa ce l-am citit am ramas cu gura cascata la propriu. O persoana de aceeasi varsta cu mine poate sa vada si sa gandeasca asa,uimitor in opinia mea. Mi-am continuat lectura celorlalte blog-uri si dupa ce am terminat de citit,brusc am realizat ca nu trebuie sa fi un mare om,nu trebuie sa fi citit o multime de carti,nu trebuie sa fi cutreierat lumea-n lung si-n lat pentru a avea un blog. Trebuie doar sa poti asterne ideile intr-o ordine, exact ca la scoala cand ne punea profesoara sa facem o compunere. Mi-am adus aminte ca si eu am facut compuneri la scoala si ca am ceva de spus, motive pentru care mi-am facut si eu blog.
Totusi cum am ajuns aici? Din pura curiozitate. Din pura curiozitate am descoperit niste persoane interesante cu care pot sa discut despre tot ce se poate discuta pe lumea asta, din pura curiozitate am ajuns sa-mi fac blog, din pura curiozitate am ajuns aici unde sunt acum si probabil din pura curiozitate voi ajunge acolo....
Din pura curiozitate!
Din curiozitate am dat cu cliku' la pagina web a unui membru Sylver Cheetah 53. Unde l-am gasit? Pai mai pe scurt:mi-a placut melodia unei soliste de origine romana invitata la un matinal si am inceput sa caut pe net melodia ei si asa am ajuns la un forum dedicat acelei soliste,m-am inregistrat(pentru prima oara in viata mea pe un forum) in speranta ca cineva imi va da melodia cautata. Iar acolo era si el inregistrat. Dand cu cliku' dupa cum spuneam mai devreme,mi-a aparut alt forum Friends Forever (http://friendsforever.co.cc). Forumul era chiar al lui,incredibil am ajuns sa cunosc un om care are forum,am gandit eu. Ia sa vad cum poate sa fie forumul unui om simplu,de care probabil nu am auzit niociodata la tv sau radio,asa ca din curiozitate am aruncat si eu un ochi peste subiectele acelui forum,cand nu mica mi-a fost surprinderea era un forum pe care se vorbeste de toate si despre toate,respectiv toti,depinde de gusturi. Am inceput sa citesc ce au discutat ei(membrii acelui forum) pe seama unor subiecte de care nu eram chiar strain. Si tot citind la un momendat am simtit nevoia de a-mi spune si eu punctul de vedere si sa-mi argumentez opinia. Zis si facut m-am inregistrat si am inceput sa scriu,sa scriu si sa tot scriu.... spre deosebire de primul forum pe care m-am inscris (acela exiistand de 2 luni la ora inregistrarii mele) acesta era un forum cu vechime,mesaje de prin 2006, cu multe subiecte interesante pe baza carora tot sa stai sa discuti cu ceilalti. Au trecut cateva zile,timp in care am continuat sa citesc opiniile celorlalti si sa-mi expun parerea, ajungand astfel la un subiect nou pentru mine “Blogul meu”. Auzisem si eu la Mircea Badea de blog,respectiv blog-uri,dar nu citisem niciodata un blog. Prima oara am citit blog-ul celui datorita ajunsesem pe acel forum si dupa ce l-am citit am ramas cu gura cascata la propriu. O persoana de aceeasi varsta cu mine poate sa vada si sa gandeasca asa,uimitor in opinia mea. Mi-am continuat lectura celorlalte blog-uri si dupa ce am terminat de citit,brusc am realizat ca nu trebuie sa fi un mare om,nu trebuie sa fi citit o multime de carti,nu trebuie sa fi cutreierat lumea-n lung si-n lat pentru a avea un blog. Trebuie doar sa poti asterne ideile intr-o ordine, exact ca la scoala cand ne punea profesoara sa facem o compunere. Mi-am adus aminte ca si eu am facut compuneri la scoala si ca am ceva de spus, motive pentru care mi-am facut si eu blog.
Totusi cum am ajuns aici? Din pura curiozitate. Din pura curiozitate am descoperit niste persoane interesante cu care pot sa discut despre tot ce se poate discuta pe lumea asta, din pura curiozitate am ajuns sa-mi fac blog, din pura curiozitate am ajuns aici unde sunt acum si probabil din pura curiozitate voi ajunge acolo....
Din pura curiozitate!
Ce pot sa fac eu...?
Probabil ca sunteti constienti de faptul ca planeta noastra,Terra,e la inceputul... sfarsitului. Si asta doar datorita noua,oamenilor.
A fost o stire,care spune ca romania peste 40 de ani va avea desert. Stateam cu niste tovarasi si vorbeam despre ... despre tot si toate asa cum facem noi mereu si inevitabil am ajuns si la acest subiect. Si uite asa a inceput o discutie in contradictoriu intre mine si un tovaras.
"-Pai peste 40 de ani Campia Romana va devenii desert...
-Asa,si...
-Cum "asa,si...". In desert nu se poate cultiva grau,o sa incepem sa importam grau si acest lucru se va reflecta in pretul produsului finit,deci va fi foarte greu pentru oameni.
-Asa,va fi greu; si... ce pot sa fac eu..."
Toate aceste fenomene nedorite se datoreaza in cea mai mare masura datorita incalzirii globale,in opinia mea si nu numai a mea. Se fac tot felul de campanii pentru a atrage atentia asupra faptului ca si noi intr-o mica masura putem "ajuta" Terra.
Cum?
Pai sa folosim doar masinile electrice. Pai o masina "eco" cu performanta nu cred ca exista. O concluzie simpla: toti oamenii pasionati de masini ar trebuii sa renunte la aceasta pasiune,adica adio "Formula 1",adio "Raliul Paris-Dakar". Ar putea acei oameni si tu cel care citesti si esti un impatimit al vitezei,ai putea renunta la pasiunea ta,doar de dragul planetei noastre?
Sa folosim resursele planetei doar pentru a trai nu si pentru mofturi. Iar aici ma refer la cladirile de tip "Mall". Necesita foarte multe resurse,dar sunt un "moft". Si ce se va intampla cu persoanele care traiesc de pe urma acestor "Mall"-uri. Sa renunte ei la "a trai" de dragul planetei?
In fine lista cu aceste exemple poate continua la nesfarsit. Dar eu ca un simplu om,daca fac aceste "mici servicii" planetei noastre,o pot ajuta intr-adevar cu ceva?
Nu prea cred! Daca tot facem ceva pai atunci sa fem cu totii,vorba romanului:"unde's multi,puterea creste!" Putem renunta noi la anumite lucruri? daca da,care ar fi acelea?
"Ce pot face eu...? Pentru a salva Terra "
A fost o stire,care spune ca romania peste 40 de ani va avea desert. Stateam cu niste tovarasi si vorbeam despre ... despre tot si toate asa cum facem noi mereu si inevitabil am ajuns si la acest subiect. Si uite asa a inceput o discutie in contradictoriu intre mine si un tovaras.
"-Pai peste 40 de ani Campia Romana va devenii desert...
-Asa,si...
-Cum "asa,si...". In desert nu se poate cultiva grau,o sa incepem sa importam grau si acest lucru se va reflecta in pretul produsului finit,deci va fi foarte greu pentru oameni.
-Asa,va fi greu; si... ce pot sa fac eu..."
Toate aceste fenomene nedorite se datoreaza in cea mai mare masura datorita incalzirii globale,in opinia mea si nu numai a mea. Se fac tot felul de campanii pentru a atrage atentia asupra faptului ca si noi intr-o mica masura putem "ajuta" Terra.
Cum?
Pai sa folosim doar masinile electrice. Pai o masina "eco" cu performanta nu cred ca exista. O concluzie simpla: toti oamenii pasionati de masini ar trebuii sa renunte la aceasta pasiune,adica adio "Formula 1",adio "Raliul Paris-Dakar". Ar putea acei oameni si tu cel care citesti si esti un impatimit al vitezei,ai putea renunta la pasiunea ta,doar de dragul planetei noastre?
Sa folosim resursele planetei doar pentru a trai nu si pentru mofturi. Iar aici ma refer la cladirile de tip "Mall". Necesita foarte multe resurse,dar sunt un "moft". Si ce se va intampla cu persoanele care traiesc de pe urma acestor "Mall"-uri. Sa renunte ei la "a trai" de dragul planetei?
In fine lista cu aceste exemple poate continua la nesfarsit. Dar eu ca un simplu om,daca fac aceste "mici servicii" planetei noastre,o pot ajuta intr-adevar cu ceva?
Nu prea cred! Daca tot facem ceva pai atunci sa fem cu totii,vorba romanului:"unde's multi,puterea creste!" Putem renunta noi la anumite lucruri? daca da,care ar fi acelea?
"Ce pot face eu...? Pentru a salva Terra "
Abonați-vă la:
Postări (Atom)